Pedagogia Ignatiana
Sf. Ignaţiu de Loyola, întemeietorul Societăţii lui Isus şi iniţiator al şcolilor iezuite, pornind dintr-o adâncă experienţă cu Dumnezeu, a devenit promotorul unei pedagogii care şi azi, printre şcolile iezuite, continuă sa fie un model de formare intelectuală şi umană în diferite părţi din lume.
Prin cartea Exerciţiilor Spirituale, Ignaţiu ne-a transmis modul în care a fost condus de Dumnezeu, şi experienţa sa de formator de suflete.
Din adânca sa legătură cu Cristos şi iubirea necondiţionată pentru om se naşte, în Ignaţiu, dorinţa de a se pune în slujba lui Cristos pentru a-l ajuta pe om în recăpătarea demnităţii sale şi tinderea spre deplina sa realizare.
Ignaţiu dezvoltă această misiune folosind aceeaşi pedagogie pe care Isus o folosise faţă de el, aşa cum el însuşi ne spune:" Dumnezeu se purta cu el ca un dascăl cu un copil, învăţându-l" (Istorisirea pelerinului, Autobiografia Sfântului Ignaţiu de Loyola, nr. 27) .
Documentul "Ratio Studiorum", aflat la baza pedagogiei şcolilor iezuite, este rezultatul concentrat a treizeci de ani de experienţă pedagogică în toate ţările Europei, reprezentând în acelaşi timp o contribuţie valoroasă şi o influenţă de durată în panorama culturală a lumii întregi. Puţini ştiu însă că "Ratio Studiorum" are ca punct de pornire şi dinamică internă aceeaşi experienţă a Exerciţiilor făcută de Ignaţiu de Loyola.
Paradigma Pedagogică Ignaţiană (PPI) urmăreşte deplina dezvoltare a persoanei. Ea nu are drept scop numai achiziţionarea de cunoştinţe care să fie folosite în domeniul profesional, ci vizează mai ales dezvoltarea integrală a celui care studiază, cu scopul de a-l face să devină protagonist al proceselor, capabil să utilizeze şi singur instrumentele de analiză, sinteză, înţelegere, interiorizare, aplicare şi evaluare. Este, de fapt, un parcurs către independenţă şi libertate, în care cel care studiază dobândeşte conştiinţa propriilor capacităţi şi tinde mereu spre „mai mult" (magis), într-o progresie continuă, finalizată la a da ce are mai bun în el, până la a atinge excelenţa.


Din experiența Exercițiilor Spirituale, care stau la baza spiritualității ignațiene, a derivat așa-numita „pedagogie ignațiană„. Aceasta este pusă în slujba formării tinerilor, și se organizează într-o schemă care ține cont de următoarele elemente:
  • Contextul, de la care porneÈ™te procesul de instruire/învățare;
  • ExperienÈ›a, constituită din trăirea elevului;
  • ReflecÈ›ia, ca moment didactic al învățării interiorizate;
  • AcÈ›iunea, în care compentenÈ›ele dobândite se integrează cu propria realitate;
  • Evaluarea, prin intermediul căreia elevul este îndrumat/purtat să conÈ™tientizeze drumul făcut, să se autoevalueze È™i să identifica ulterioare obiective de creÈ™tere.

În această metodă se mai adaugă alte două criterii cardinale ale Pedagogiei ignațiene:

  • cura personalis, în sensul de educaÈ›ie personalizată, realizabilă în contextul È™colar modern prin exploatarea cu creativitate a condiÈ›iilor de flexibilitate, de metodă, de orar È™i de structuri oferite de legile privind autonomia È™colară.
  • magis, adică acea determinare/capacitate a educatorului de a oferi acele condiÈ›ii care permit elevului să recunoască È™i să dezvolte pe deplin propriul potenÈ›ial, evitând autosatisfacÈ›ia minimalistă/mulÈ›umirea cu efortul minim È™i mergând cu curaj dincolo de mediocritate până la a da în orice împrejurare ceea ce are mai bun.
 

Parteneri

Sprijinită  la început de Asociaţia Frères din Marseille, Asociaţia noastră a făcut primii paşi, s-a dezvoltat, şi în cele din urma a reuşit sa-şi găsească prioritățile bazându-se pe propriile forţe. A devenit un O.N.G flexibil, capabil sa se poată adapta necesitatilor sociale ale momentului, interesat de  spiritualitate si ecumenenism.
FRERES ROMANIA
©2000-2009 Copyright Freres Romania | Monitorizat de vhpfa sitc